Compartimentul adoptii si postadoptii

Ce este adopția?

Adopția este definită ca operațiunea juridică prin care se creează legătura de filiație între adoptator și adoptat, precum și legături de rudenie între adoptat și rudele adoptatorului.

Pe toată perioada derulării procedurii de adopție trebuie respectate următoarele principii:

• principiul interesului superior al copilului;
• principiul creșterii si educării copilului într-un mediu familial;
• principiul continuității în educarea copilului, ținându-se seamă de originea sa etnică, culturală și lingvistică;
• principiul informării copilului și luării în considerare a opinei acestuia în raport cu vârsta și gradul de maturitate;
• principiul celerității în îndeplinirea oricăror acte referitoare la procedura adopției;
• principiul garantării confidenţialităţii în ceea ce priveşte datele de identificare ale adoptatorului sau, dupa caz, ale familiei adoptatoare, precum şi în ceea ce priveşte identitatea părinţilor fireşti.

Misiunea de a identifica și selecta cea mai potrivită familie adoptatoare pentru fiecare copil lipsit de ocrotire părintească, pentru care s-a dispus deschiderea procedurii adopţiei interne îi revine Compartimentului Adopții și Postadopții din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului de la domiciliul copilului.

Instanța judecătorească de la domiciliul copilului este competentă să se pronunțe cu privire la deschiderea procedurii de adopție a unui copil, dacă constată că toate demersurile privind reintegrarea/integrarea copilului în familia sa biologică au eșuat și apreciază că adopția este în interesul copilului.

Cine poate adopta:

• persoanele care au capacitate deplină de exercițiu și care sunt cu cel puțin 18 ani mai în vârstă decât cel pe care doresc să-l adopte;

Cine nu poate adopta:

• persoanele care au boli psihice sau handicap mintal;
• persoanele care au fost condamnate definitiv pentru o infracţiune contra persoanei sau contra familiei, săvârşită cu intenţie, precum şi pentru infracţiunea de pornografie infantilă şi infracţiuni privind traficul de droguri sau precursori;
• sunt decăzute din drepturile părinteşti sau au un copil/copii care beneficiază de o măsură de protecţie specială;
• interdicţia de a adopta se aplică şi persoanelor care doresc să adopte singure, ai căror soţi se găsesc în una dintre situaţiile prevăzute mai sus;

Legislația română interzice adopția între frați, precum și adopția realizată de către persoanele care nu au capacitate deplină de exercițiu.

Etapele proceduirii de adopție:

            Eliberarea atestatului de persoană/familie aptă să adopte

            Pentru aceasta, persoanele/familiile interesate trebuie să se adreseze Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (D.G.A.S.P.C). în a carei rază teritorială domiciliază unul dintre adoptatori sau unui organism privat român autorizat (OPA) pentru realizarea procedurii de informare prealabilă și demararea procesului de evaluare.

Ulterior realizării procedurii de informare prealabilă, persoana/familia care doreste sa adopte depune la D.G.A.S.P.C. în a cărei rază teritorială domiciliază sau la un organism privat autorizat (O.P.A.) cererea privind eliberarea atestatului pentru adopție.

      Cererea de evaluare va fi însoțită de următoarele documente:

• copie de pe buletinul/cartea de identitate, permisul de ședere pe termen lung sau, după caz, cartea de rezidenţă permanentă;
• declaraţie autentică pe propria răspundere cu privire la locuirea efectivă şi continuă pe teritoriul României în ultimele 6 luni anterioare depunerii cererii de evaluare, neexistând absenţe temporare care cumulat să depăşească 3 luni;
• copie legalizată de pe certificatul de naștere;
• copie legalizată de pe certificatul de căsătorie sau hotărârea de divorţ/certificatul de divorţ, dacă este cazul;
• copie de pe titlul de proprietate sau alt document care să ateste dreptul de folosinţă a locuinţei;
• certificatul de cazier judiciar;
• adeverinţe de venit sau alte documente care atestă veniturile solicitantului/solicitanţilor;
• certificat/adeverinţă medical/medicală eliberat/eliberată de medicul de familie privind starea de sănătate și eventualele boli cronice, însoţit/însoţită de rezultatul evaluării psihiatrice;
• declaraţia soţului care nu se asociază la cererea de adopţie, cu indicarea expresă a motivelor neasocierii;
• declaraţie autentică pe propria răspundere din care să rezulte că solicitantul/solicitanţii nu este/sunt decăzut/decăzuţi din drepturile părinteşti, precum şi referitor la faptul că nu are/au copil/copii în sistemul de protecţie specială;
• certificatul de cazier judiciar al persoanelor cu care locuieşte solicitantul;
• certificat/adeverinţă medicală eliberat/eliberată de medicul de familie privind starea de sănătate a celorlalte persoane cu care locuieşte solicitantul, cu menţionarea eventualelor boli cronice, însoţit/însoţită de rezultatul evaluării psihiatrice.

Procesul de evaluare are o durată de maximum 90 de zile de la depunerea cererii de evaluare. Pe parcursul procesului de evaluare, D.G.A.S.P.C./O.P.A. evaluează garanțiile morale şi condiţiile materiale ale persoanei/familiei care dorește să adopte şi asigură acestora serviciile de pregătire/consiliere necesare pentru a-şi asuma în cunoştinţă de cauză rolul de părinte.

În perioada evaluării, angajatorii au obligaţia de a acorda salariatului sau, după caz, salariaţilor soţ şi soţie care adoptă, timp liber pentru efectuarea evaluărilor impuse de obţinerea atestatului şi realizarea potrivirii practice, fără diminuarea drepturilor salariale, în limita a maximum 40 de ore pe an.

Potrivirea iniţială

Este realizată de către D.G.A.S.P.C.-ul de la domiciliul copilului şi presupune identificarea şi selectarea persoanei/familiei atestate în vederea adopţiei care, corespunde nevoilor copilului.

• vârsta copilului;
• sexul copilului;
• numărul de copii pe care familia îi poate îngriji;
• starea de sănătate şi nivelul de dezvoltare al copilului.

Se acordă prioritate la includerea în listă următoarelor persoane atestate:

• rudele copilului până la gradul al patrulea inclusiv;
• persoana/familia alături de care copilul s-a bucurat de viaţă de familie o perioadă de minimum 6 luni;
• persoanele/familiile care au adoptat frați ai copilului sau se află în procedură de adopție cu un frate al acestuia.

Potrivirea practica cu copilul adoptabil

În cadrul etapei de potrivire practică, se realizează întâlniri între copilul adoptabil și persoana/familia atestată.

            Întâlnirile au drept scop realizarea treptată a acomodării cu adoptatorul/familia adoptatoare şi pot fi realizate în mediul de viaţă al copilului, la domiciliul familiei/persoanei adoptatoare și pe teren neutru.

La finalul potrivirii practice, dacă se constată că s-a realizat acomodarea copilului cu familia adoptatoare, D.G.A.S.P.C. de la domiciliul copilului sesizează instanţa judecătorească pentru încredinţarea copilului în vederea adopţiei pentru o perioadă de 90 de zile.

Profilul public al copilului adoptabil:

 O situaţie particulară o reprezintă cazurile acelor copii pentru care într-o perioadă de 3 luni de la deschiderea procedurii de adopție nu s-a reuşit identificarea unei familii potrivite sau cei pentru care în termen de 6 luni, chiar dacă aceasta a fost identificată, nu s-au putut urma paşii care să conducă la finalizarea adopţiei.

 Pentru aceşti copii a fost creată o secţiune specială, Profilul Public al copilului adoptabil, care conţine profilul celor aflaţi în această situaţie. Acesta constă într-o prezentare succintă a abilităţilor, preferinţelor, nevoilor şi trăsăturilor de personalitate ale copilului, precum și fotografia acestuia

Adoptatorii au posibilitatea de a accesa de la sediul D.G.A.S.P.C.-ului în a cărei rază teritorială au domiciliul, profilul public al copilului adoptabil şi, în situaţia în care sunt interesaţi de adopţia unui copil din cadrul profilului pot notifica acest aspect Direcţiei Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Giurgiu.

Încredințarea copilului în vederea adopției la persoana/familia atestată

Este o masură ce se dispune de catre instanța judecatoreasca de la domiciliul copilului și constă în încredințarea acestuia la adoptatori pentru o perioadă de 90 de zile.

În perioada încredințării copilului în vederea adopției se monitorizează evoluția copilului și relațiile dintre acesta și adoptator. În vederea facilitării acomodării copilului în noul mediu de viaţă şi stimulării dezvoltării unei relaţii de ataşament între copil şi viitorii săi părinţi, după punerea în executare a hotărârii de încredinţare în vederea adopţiei a copilului este acordat concediul de acomodare. De acest concediu cu o durată de maximum 2 ani de zile beneficiază adoptatorul/unul dintre soţii familiei adoptatoare care realizează venituri supuse impozitului pe venit.

La sfârşitul perioadei de încredinţare în vederea adopţiei, cand se constata ca copilul s-a adaptat noului mediu de viaţă, se sesizează instanța de judecată cu cererea de încuviințare a adopției.

Încuviințarea adopției:

Cererea de încuviințare a adopției poate fi introdusă direct de către adoptator sau familia adoptatoare, fie de direcția de la domiciliul acestora la sfârșitul perioadei de încredințare în vederea adopței.

Monitorizarea postadopţie reprezintă etapa ulterioară încuviinţării adopţiei prin care se urmăreşte evoluţia copilului adoptat şi a relaţiilor dintre acesta şi părinţii adoptatori, în vederea integrării depline a copilului în familia adoptatoare şi identificării precoce a eventualelor dificultăţi ce pot să apară în această perioadă.

În cazul adopţiei interne, monitorizarea postadopţie se realizează de către direcţia de la domiciliul copilului, care are obligaţia întocmirii unor rapoarte trimestriale, pe o perioadă de cel puţin 2 ani după încuviinţarea adopţiei.

Legislație specifică:

Legea 273/21.06.2004 (republicată) privind procedura adopției.

Hotărârea nr.798/28.07.2021 din 28 iulie 2021 privind modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 579/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 233/2012 privind serviciile şi activităţile ce pot fi desfăşurate de către organismele private române în cadrul procedurii adopţiei interne, precum şi metodologia de autorizare a acestora şi pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.441/2004 cu privire la autorizarea organizaţiilor private străine de a desfăşura activităţi în domeniul adopţiei internaţionale.